Follow RomanianPortal on Twitter       
Pagina 16 din 25 PrimulPrimul ... 61415161718 ... UltimulUltimul
Rezultate 151 la 160 din 241

Subiect: Oftalmologie/Ochi - Tulburari in vitros

  1. #151
    Data înscrierii
    28.06.2010
    Locație
    Bucuresti
    Posturi
    9
    Putere Rep
    0

    Implicit miodesopsia

    Alterarile vitrosului reprezinta o problema clinica in continua crestere. Inaintarea in varsta, miopia, dietele dezechilibrate, terapia antihipertensiva, agentii poluanti atmosferici, luminosi (care determina formarea de radicali liberi datorita stresului oxidativ), interventii chirurgicale oculare sunt factori care contribuie la cauza acestor probleme.
    Toate acestea fac progresiv corpul vitros sa fie neomogen, rarefiat, lichefiat determinand astfel o insiruire de evenimente clinice care pleaca de la sinchinezie (lichefierea gelului vitreal) la sinereza (contractarea fibrelor de colagen), pana se ajunge la dezlipirea posterioara de vitros.
    Simptomele si semnele clinice sunt de o importanta clinica modesta dar creaza un real si constant discomfort pacientului. Cand cele de mai sus afecteaza emotional pacientul, importanta atribuita depaseste cu mult valoarea patologiei in sine. Avand in vedere etiologia multifactoriala este important a linisti pacientul si a interveni tintit asupra reconstructiei compozitiei vitrosului (apa, saruri minerale, aminoacizi si vitamine) si inhibarii colagenazelor si metaloproteazelor responsabile de degradarea colagenului vitrosului.
    Gelul vitros este constituit din 99% apa iar restul de 1% din diferite substante ce constituie schela. Structura fibroasa este constituita din agregate stratiforme de fibre de colagen de tip II si IX care au originea in pars plana si ora serrata. Aceste fibre sunt atasate la membrana limitanta interna si au o orientare perpendiculara pe aceasta (Fig. 1).
    Vitrosul este constituit din 4 componente esentiale: fibre de colagen, celule, mucopolizaharide si alte proteine. Fibrele au o grosime de cca 100 Ĺ si un diametru care variaza intre 100 si 300 Ĺ; din punct de vedere stereochimic au o spirala tripla care este formata din cca 1000 de aminoacizi pentru fiecare catena fibrilara. In spatiile dintre fibre se interpun mucopolizaharide si alti constituienti printre care si celulele vitreene. Acestea din urma, clasificate ca si macrofage se numesc hialocite. Au un diametru variabil intre 0,2 si 2 milimicroni si contin vacuole protoplasmatice si granule bazofile. Hialocitele sunt prezente in cortexul periferic dar nu in apropierea discului optic si maculei. Aceste celule au un rol important in sinteza acidului ascorbic din glucoza si poseda o structura enzimatica capabila sa produca acid hialuronic. Acesta din urma, din punct de vedere chimic un polimer al acidului glucuronic si al N- acetilglucozaminei, este o macromolecula cu o lungime variabila intre 2000 si 4000 Ĺ de forma liniara si fara ramificatii, este prezent cu o concentratie de cca 240 micrograme/ml. Din punct de vedere tridimensional catenele de acid hialuronic formeaza o plasa cu retea dubla cu fibrele de colagen cu care se intrepatrund. Printre ceilalti constituienti ai vitrosului amtintim si proteinele solubile ca albumina si globulina, zaharuri ca glucoza, galactoza, fructoza si acidul glucuronic si glucozamina. Din motive terapeutice este important sa retinem ca zaharurile continute in gelul vitros sunt intr-o concentratie de cca 55% din concentratia din plasma si ca o eventuala crestere a concentratiei, corelata cu dezechilibre metabolice, are imediat o serie de consecinte osmotice asupra volumului si compozitiei totale a gelului vitros.
    Acidul ascorbic este prezent in vitros intr-o cantitate ce variaza intre 12 si 15 mg/100 ml; este responsabil de cresterea absorbtiei razelor UV si pare a avea un rol important in lichefierea vitrosului la adult, pentru ca reuseste sa degradeze catenele de acid hialuronic dupa activarea unei serii de mecanisme enzimatice.
    In interiorul componentei apoase sunt reperati numerosi electroliti ca sodiul, potasiul, cloruri si bicarbonati. In particular concentratia acestora din urma este mai joasa in umoarea apoasa datorita prezentei simultane a lactatului si piruvatului care impiedica productia. Alti constituienti fixi sunt calciul, fosfatii, acidul lactic si ureea.
    La om, corpul vitros cantareste cca 3,9g si are un volum de cca 3,8ml cu un ph de 7,5. are un indice de refractie de 1,3349, asemanator cu cel al apei (1,3336) si transmite 905 din razele luminoase cuprinse intre 300 si 1400 milimicroni. Gelul are o puternica activitate vascoelastica si se estimeaza ca vascozitatea sa este de 4 ori mai mare decat a apei. Daca vascozitatea are functie de amortizare a socului globului ocular, elasticitate, poate functia cea mai putin cunoscuta a vtrosului, faciliteaza miscarile anteroposterioare ale cristalinului, amplificand cu un efect “de primavara” actiunea acomodativa a muschiului ciliar. Patologile vitreene cel mai frecvent constatate sunt legate de degenerarea microstructurii vitreene care este strans legata de varsta, cauzeate de o imbatranire fiziologica a corpului vitros. La subiectii tineri, gelul vitreal apare omogen, dens, compact, structurile fibroase poseda aceeasi densitate optica cu a substantei interfibroase (1). O data cu varsta gelul vitros apare rarefiat se reduce volumul sau, fibrele devin lucioase ingrosate rasucite si in particular dupa patruzeci de ani modificarea devine evidenta in regiunea bazei vitrosului (degenerare vitreana senila)(2).
    Schematic, degenarile vitreene legate de varsta apar in timpul celei de a II a aIII a decada a vietii si devin evidente pentru pacient in a patra decada. Semnele clinice sunt anticipate cu cel putin 10 ani la pacientii miopi cu dioptrii mai mari de 3 si se manifesta prin fluidizari ale gelului vtros, opacizari circumscrise coartactii si dezlipiri de vitros.
    Ordinea aparitiei este deci: lichefierea sau fluidizarea vitrosului, sinereza si dezlipirea posterioara de vitros. Degenerarea gelului vitros incepe cu fluidificarea denumita si sinchizie, care incepe intai in partea posterioara a corpului vitros si in particular in cadranul temporal al globului si se extinde succesiv la interiorul corpului vitros cu formarea asa ziselor lacune vitreene, cavitati optic goale care seamana cu lacunele din sectiunile histologice ale tesuturilor osoase. .
    Aceste cavitati au un efect tyndall redus sau chiar absent si apar obscure- nu reflecta lumina. In interiorul acestor cavitati lacunare se gasesc agregate de fibre de colagen condensate si acid hialuronic depolimerizat.
    A doua faza este reprezentata de sinereza, termen care indica formarea de fibre izolate, fluctuante uneori legate intre ele care formeaza grupuri filamentoase in interiorul unor zone ample de lichefiere vitreana.
    FIbrilele de colagen care limiteaza lacunele se ingroasa si formeaza filamente lungi care fluctueaza in interiorul acestor lacune si au forme diverse, descrise de pacient ca “ muste zburatoare” sau “paianjeni” ( flocoane vitreene sau miodesopsie) acestea sunt percepute mai bine in conditii de lumina puternica sau privind pe o suprafata alba, se manifesta in mod lent sau progresiv si perceptia lor este datorata umbrei care se proiecteaza pe retina.
    Uneori sinereza este asociata cu viziunea fosfena. Aceasta se intampla atunci cand unele fibre vitreene sunt partial atasate de retina asupra careia exercita o tractiune discontinua. La instaurarea sinchineziei concura si modificarile datorate radicalilor liberi, oxigenului, anionului supeorxid, radicalilor hidroxilici si si peroxidului de hidrogen, produsi de reactiile fotochimice si de activitatea enzimelor proteolitice si a metaloproteazelor endogene (3). Pasul succesiv este reprezentat de coartactia vitreana prin contractia fibrelor de colagen cu pierderea aderentelor vitreoretiniene care duc in final la dezlipirea posterioara de vitros. Aceasta serie de degenerari cu separarea cortexului vitros de retina si in particular cu disectia bazei sale posterioare este grava. La nivelul papilei optice se va recunoaste inelul Weiss, iar o opacifiere similara inelara se poate aprecia chiar si in fata regiunii maculare. Dezlipirea posterioara incepe la varsta de 40 de ani si progreseaza succesiv. Dupa unele studii epidemiologice este prezenta la 6% din populatia cu varsta intre 45 si 65 de ani si la 65% din populatia cu varsta cuprinsa intre 65 si 85 de ani. (3,4,7). Dezlipirea posterioara apare la 94% din pacientii cu scleroza nucleara de cristalin sau cataracta nucleara. La miopii cu dioptrie mai mare de 3 apare la 30-50% din cazuri cu varsta peste 35 de ani. Exista o corelatie neta intre ruptura de retina si dezlipirea posterioara de vitros sau sinereza. Numeroase studii au demonstrat ca incidenta rupturii de retina in urma patologiei vitrosului este estimata intre 10 si 15% in timp ce 80% din pacientii cu laceratie retinica prezinta dezlipire posterioara de vitros (4-7). Simptomele premergatoare rupturii de retina consecutiv dezlipirii posterioare de vitros sunt reprezentate de aparitia fosfenelor asociate cu flocoane vitreene multiple (>10)
    urmeaza....

  2. #152
    Data înscrierii
    28.06.2010
    Locație
    Bucuresti
    Posturi
    9
    Putere Rep
    0

    Implicit miodesopsia 2

    Dezlipirea poate apare si la tineri in prezenta proceselor inflamatorii ale uveei, corioretinei care modifica structura fibrilara a gelului vitros. Deshidratarea progresiva a gelului vitros este cu siguranta un factor de risc pentru contractia si detasarea ulterioara a corpului vitros, chiar s-a constatat ca debutul simptomatologiei vitrosului este mai frecvent in lunile calduroase si este mai mare la pacientii care consuma o cantitate mica de lichide, precum si la pacientii tratati cu diuretice antihipertensive si in general in toate cazurile in care apare o depletie de lichide fara un consum adecvat.
    Dezlipirea de vitros se poate imparti in doua momente succesive. Intr-o prima faza apare simpla separare a aderentelor papilare, maculare sau a ambelor, apoi apare contractia masei vitroase care se retrage si se produce colapsul.
    Aceste doua faze sunt mediate de lichefierea si sinereza vitrosului. Sinereza asociata cu lichefierea scazuta produce initial o dezlipire posterioara fara colaps care apoi aceeasi lichefiere devine responsabila de adevaratul colaps al vitrosului. Separarea cortexului vitros de membrana limitanta interna apare initial in cadranele superioare si se extinde succesiv spre baza pana la polul posterior si cadranele inferioare ale retinei. Motivul principal al acestei succesiuni este probabil legat se pozitia erecta si forta gravitationala (9). In acest caz trebuie sa ne amintim ca este foarte frecventa formarea de ample zone de “alb fara presiune” la fel ca progresia unor eventuale alterari retiniene reumatogene (7). Din punct de vedere statistic aceasta serie de degenerari este bilaterala la 69% din pacientii cu varsta peste 40 de ani si 73% la cei cu varsta peste 60 de ani. (8,10) .
    In plus fata de flocoanele vitreene, alt simptom legat de degenerarea vitrosului este vederea de straluciri spontane sau fosfene la 25-50% di pacientii cu dezlipire posterioara de vitros.
    Aceste fenomene luminoase sunt mereu asociate cu o tractiune vitroasa asupra retinei. O fotopsie perceputa stabil in regiunea nazala indica o tractiune vitreoretiniana in cadranul temporal si viceversa. Aparitia fosfenelor este mereu acuta iar simptomul se repeta intr-o maniera intermitenta, in corelatie clara cu miscarea ochilor. Paradoxal, disparitia brusca a simptomatologiei luminoase asociata cu o crestere a miodesopsiei ne face sa ne gendim la aparitia unei rupturi de retina datorata tractiunii vitreoretiniene.
    Vitrosul este si subiectul unor malformatii congenitale ( ex: persistenta sistemului vascular hialoid), episoade de flogosa (cu plecare de la structurile limitrofe si se manifesta de obicei printr-o tulburare), hemoragii (hemovitros datorita sangerarilor retinei consecutiv traumatismelor, rupturii de retina, retinopatia diabetica, hemopatie, glaucom neovascular, interventii chirurgicale), prolaps vitreal (intern in camera anterioara extern, in afara globului ocular).
    Alte degenerari sunt: hialoza asteroida (monolaterala data de formarea de cristale de calciu in interiorul vitrosului) sinchinezii spumoase (bilaterale si proprii persoanelor tinere, datorate cristalelor intravitreene de colesterol).
    urmeaza....

  3. #153
    Data înscrierii
    28.06.2010
    Locație
    Bucuresti
    Posturi
    9
    Putere Rep
    0

    Implicit miodesopsia 3

    ■ Mecanismele biochimice ale imbatranirii
    Recent, au fost gasite in diferite districte ale globului ocular si in particular in vitros, sisteme enzimatice numite metaloproteaze (MMPs). Aceste enzime care se gasesc in toate matricile extracelulare ale corpului uman au un rol fundamental in intretinerea si in imbatranirea, sau in degradarea chimica a tesuturilor conjunctivale si a structurilor ce contin in special fibre de colagen. Activitatea lor este puternic lezionala pentru stabilitatea fibrilelor si echilibrata constant de o clasa speciala de enzime inhibitoare de MMPs numite TIMPs (12). Metaloproteazele care ataca si degradeaza fibrele de colagen din vitros sunt colagenazele care tind sa dezintegreze fibrele de colagen de tip I, II si III si gelatinazele si stromelizina care degradeaza fibrele de colagen de tip IV(13). Pana astazi au fost izolate in corpul uman patru sisteme inhibitoare (TIMP-1, TIMP-2, TIMP-3,TIMP-4) corespunzatoare celor patru clase de MMPs. Aceste enzime inhibitoare, impreuna cu factorul de crestere si citochinele inhiba in mod natural actiunea metaloproteazelor. In particular TIMP-3 este si un puternic modulator al inflamatiei si angiogenezei. Aceasta enzima “protectoare” continuta in membrana Bruch si in epiteliul pigmentar retinian are un rol important in geneza degenerarii maculare senile.
    Cu trecerea anilor sau in prezenta unor patologii care determina modificari ale epiteliului pigmentar, exemplu miopia, apare o scadere lenta dar inexorabila a enzimelor protectoare si in consecinta, o crestere a MMPs care ataca componentele fibrilare ale vitrosului. Degradarea apare cu o simpla intrerupere a fibrelor (flocoane vitreene) si apoi succesv cu fragmentarea moleculelor de acid hialuronic, care, incet, incet devin incapabile sa sustina componentele apoase ale structurii vitreene (12-14). Astfel apar lacunele vitreale, cavitati mari cu vitros lichefiat (catene de acid hialuronic maruntite) si apoi ruptura definitiva a legaturilor fibrilare intre vitros si retina (15); fie la nivel papilar si macular (dezlipire posterioara de vitros) fie la nivel periferic cu posibila formare de bride vitroase care tind sa se retraga si pot duce la ruptura de retina.
    Procesul de imbatranire si de degradare este amplificat si de actiunea radiatiilor ultraviolete (7-15) care activeaza mecanismele de producere ale radicalilor liberi datorita actiunii favorizante a acidului ascorbic existent in gelul vitros.

    ■ Prevenirea patologiilor vitreene de imbatranire.
    Din punct de vedere farmacologic amintim ca unele antibiotice ca tetraciclina, rifampicina, toate FANS si cortizonicele sunt inhibitori potenti aspecifici ai MMPs. Alte substante numeroase de origine naturala ca bromelina din ananas, leucocianidinele in genere, ascorbatii, cisteina au o actiune aspecifica, eficace anti MMPs iar actiunea lor de blocare enzimatica variaza de la 8 la 24 ore dupa administrarea substantei(15).
    Din acest mostiv este justificata o dieta cu alimente bogate in aceste substante care inhiba actiunea MMPs (14,15), dar si in principalii constituienti ai matricei vitreale: de la apa simpla la saruri de potasiu, acid ascorbic. Din pacate, acidul hialuronic si colagenul administrat prin dieta a nu se acumuleaza la nivelul vitrosului datorita degradarii imediate a acestora sub actiunea sucului gastric din stomac. De fapt, degradarea matricei fibrilare a vitrosului este datorata unor mecanisme enzimatice naturale si actiunii radicalilor liberi si chiar efectului unor clase de medicamente folosite in medicina generala.
    De exemplu o reflectare serioasa trebuie facuta la pacientii cu o usoara hipertensiune, sau cu diabet cronic aflati sub tratament cu antihipertensive si diuretice. Stim ca depletia constanta de apa si potasiu tinde sa reduca componenta apoasa a masei vitrosului si in consecinta altereaza raportul corect intre aceasta si componenta fibroasa, favorizand tractiunile vitroretiniene.
    Din acest motiv, pentru a face o simpla dar eficace preventie a patologiilor vitroase degenerative, trebuie amintit pacientului sa consume o cantitate crescuta de lichide, in special vara, pentru a contracara pierderile de lichid datorate diurezei. In fine, in prezenta degenerarilor vitrosului, rehidratarea simpla a gelului vitros, de preferinta imbogatita cu substante osmotice, favorizeaza refacerea masei vitroase si reduce circulatia fibrelor degradate in interiorul lacunelor vitroase, permitand o diminuare neta a perceptiei flocoanelor vitreene cu o imbunatatire evidenta a fenomenelor sugestive.
    urmeaza....

  4. #154
    Data înscrierii
    28.06.2010
    Locație
    Bucuresti
    Posturi
    9
    Putere Rep
    0

    Implicit miodesopsia 4

    VITREOXIGEN® IN ALTERARILE CORPULUI VITROS
    In alterarile corpului vitros, un aport dietetic cu nutrienti in caz de crestere a necesarului sau de aport scazut este de o importanta fundamentala. In practica clinica oftalmologica sunt diverse conditii morbide care cer o interventie terapeutica de sustinere pe baza de compusi minerali si aminoacizi.
    Vitreoxigen®, un preparat pe baza de lisina, arginina, carnitina, potasiu, magneziu, vitamine cu extracte vegetale gaseste acum, in acest sector o utilizare justificata de necesitatea interventiei intempestive multifactoriale. Diversele substante din compozitia Vitreoxigen® au toate un rol in fiziopatologia oculara si o actiune importanta in particular la nivelul corpului vitros.
    ■ Ginseng si Guaranŕ
    Ginsengul permite cresterea rezistentei tesuturilor la actiunea nociva a agentilor externi si reface echilibrul fiziologic alterat, ginsengul si guarana au proprietati optime de tonice psihofizice.
    ■ Lisina - Arginina - Carnitina
    Aminoacizii ca lisina, arginina si carnitina, contribuie la formarea colagenului de tip II, care este prezent in corpul vitros, si au o puternica actiune in producerea de energie de catre celule (21-23).
    ■ Bromelina
    Un alt costituent al Vitreoxigen®, bromelina, are importanta prin protejarea fibrelor de colagen care compun corpul vitros, de atacul enzimatic al metaloproteazelor si colagenazelor care au rol in procesele degenerative vitreene cu degradarea matricei extracelulare(11-15).
    ■ Magneziul si Potasiul
    Magneziul si potasiul, permit mentinerea tesutului conjunctival caruia apartine si corpul vitros, conservarea lichidelor la nivelul celulei si o balanta hidrosalina optima a corpului vitros. (24).
    ■ Vitaminele din grupul B
    Integritatea structurala a corpului vitros este asigurata si de vitaminele din grupul B (B1, B2, B6, B12), cofactori importanti in toate reactiile metabolice specifice(25,26).
    Vitreoxigen®, datorita proprietatilor constituientilor sai, contribuie deci la imbunatatirea metabolismului celular, la mentinerea compozitiei fiziologice a tesuturilor, la cresterea apararii diferitelor structuri ale corpului vitros, datorita reintegrarii lichidelor si micronutrientilor.
    Vitreoxigen®, datorita gustului placut si tolerabilitatii este un suport real nu numai in patologii vitreale cauzate de carenta in nutrienti constitutivi ai corpului vitros ci un astfel de produs poate ajuta la prevenirea dezlipirilor vitreoretiniene.
    ■ Schema Terapeutica
    Vitreoxigen® se administreaza 1 - 2 comprimate, dizolvate fiecare intr-un pahar cu apa (200ml), dimineata sau in timpul diminetii, inainte de masa. Administrarea unui singur comprimat asigura o complianta optima.
    astept intrebari....

  5. #155
    Data înscrierii
    30.04.2009
    Posturi
    5
    Putere Rep
    0

    Implicit Vitreoxigen

    Citat Postat în original de zorpya Vezi post
    VITREOXIGEN® IN ALTERARILE CORPULUI VITROS
    In alterarile corpului vitros, un aport dietetic cu nutrienti in caz de crestere a necesarului sau de aport scazut este de o importanta fundamentala. In practica clinica oftalmologica sunt diverse conditii morbide care cer o interventie terapeutica de sustinere pe baza de compusi minerali si aminoacizi.
    Vitreoxigen®, un preparat pe baza de lisina, arginina, carnitina, potasiu, magneziu, vitamine cu extracte vegetale gaseste acum, in acest sector o utilizare justificata de necesitatea interventiei intempestive multifactoriale. Diversele substante din compozitia Vitreoxigen® au toate un rol in fiziopatologia oculara si o actiune importanta in particular la nivelul corpului vitros.
    ■ Ginseng si Guaranŕ
    Ginsengul permite cresterea rezistentei tesuturilor la actiunea nociva a agentilor externi si reface echilibrul fiziologic alterat, ginsengul si guarana au proprietati optime de tonice psihofizice.
    ■ Lisina - Arginina - Carnitina
    Aminoacizii ca lisina, arginina si carnitina, contribuie la formarea colagenului de tip II, care este prezent in corpul vitros, si au o puternica actiune in producerea de energie de catre celule (21-23).
    ■ Bromelina
    Un alt costituent al Vitreoxigen®, bromelina, are importanta prin protejarea fibrelor de colagen care compun corpul vitros, de atacul enzimatic al metaloproteazelor si colagenazelor care au rol in procesele degenerative vitreene cu degradarea matricei extracelulare(11-15).
    ■ Magneziul si Potasiul
    Magneziul si potasiul, permit mentinerea tesutului conjunctival caruia apartine si corpul vitros, conservarea lichidelor la nivelul celulei si o balanta hidrosalina optima a corpului vitros. (24).
    ■ Vitaminele din grupul B
    Integritatea structurala a corpului vitros este asigurata si de vitaminele din grupul B (B1, B2, B6, B12), cofactori importanti in toate reactiile metabolice specifice(25,26).
    Vitreoxigen®, datorita proprietatilor constituientilor sai, contribuie deci la imbunatatirea metabolismului celular, la mentinerea compozitiei fiziologice a tesuturilor, la cresterea apararii diferitelor structuri ale corpului vitros, datorita reintegrarii lichidelor si micronutrientilor.
    Vitreoxigen®, datorita gustului placut si tolerabilitatii este un suport real nu numai in patologii vitreale cauzate de carenta in nutrienti constitutivi ai corpului vitros ci un astfel de produs poate ajuta la prevenirea dezlipirilor vitreoretiniene.
    ■ Schema Terapeutica
    Vitreoxigen® se administreaza 1 - 2 comprimate, dizolvate fiecare intr-un pahar cu apa (200ml), dimineata sau in timpul diminetii, inainte de masa. Administrarea unui singur comprimat asigura o complianta optima.
    astept intrebari....
    Intrebarea mea e : ajuta la ceva Vitreoxigen? (se gaseste la noi in tara?)

    Am mai luat si vitreoclar, si degeaba....

    Esti medic .. daca da, ce imi recomanzi ...am fost la mai multe cabinete, si mi sa spus sa stau linistit....deci stau linistit, sau sa incerc sa iau anumite medicamente..gen: Vitreoxigen,vitreoclar...

  6. #156
    Data înscrierii
    10.07.2009
    Posturi
    8
    Putere Rep
    0

    Implicit

    Pana la urma se gaseste acest Vitreoxigen la noi in tara..... Sunt fff curios daca are vreun efect pozitiv.... Mersi

  7. #157
    Data înscrierii
    28.06.2010
    Locație
    Bucuresti
    Posturi
    9
    Putere Rep
    0

    Implicit

    da1 se gaseste Vitreoxigen in farmacii, momentan in cele de lant si da, se pare ca are efect dupa un tratament de cel putin 3 luni!

  8. #158
    Data înscrierii
    24.05.2009
    Posturi
    1.153
    Putere Rep
    14

    Implicit

    A incercat cineva Vitreoxigen? Daca da, ce imbunatatiri a adus?


  9. #159
    Data înscrierii
    10.07.2009
    Posturi
    8
    Putere Rep
    0

    Implicit Azi am cumparat Vitreoxigen

    De azi incep sa iau vitreoxigen, un comprimat pe zi timp de 3 luni. Dupa o sa pot sa va zic daca a avut vreun efect.

    O intrebare pentru cei de pe aici:

    Voi aveti flocoane care va afecteaza viata destul de rau sau aveti doua trei punctulete si 2-3 viermisori....care va streseza?

    Pot sa va spun ca eu am probleme foarte urate cu aceste flocoane.... la modul ca sunt foarte foarte foarte multe, in ambii ochi care se interpun la proriu cu vederea.. Unele sunt destul de mari iar altele (SUTE) mai mici.
    Problema care ma sperie este ca imi obosesc asa de mult ochii de la ele incat au inceput sa ma doara nonstop. Noaptea e mai bine...atat.

    Credeti-ma am fost la toti doctorii renumiti din bucuresti si spre surprinderea mea "NU AM NIMIC " - obisnuieste-te cu ele... Eu m-as obisnui cu cea mai mare placere dar deja nu mai pot fi ignorate.


    Primele flocoane mi-au aparut acum 1 an jumate si erau mici si putine... Dar de atunci treptat treptat s-au inmultit iar cele deja existente s-au ingrosat.

    Mai sunt pe aici persoane care au o problema reala cu acestea....pentru ca daca ai pe ici pe colo cate o dungulita (punctulet) care o vezi doar cand te uiti dupa ea....atunci chiar nu trebuie sa va faceti probleme : sunt absolut normale (poate putin deranjante).

    Spor

  10. #160
    Data înscrierii
    24.05.2009
    Posturi
    1.153
    Putere Rep
    14

    Implicit

    Citat Postat în original de MarianP Vezi post
    De azi incep sa iau vitreoxigen, un comprimat pe zi timp de 3 luni. Dupa o sa pot sa va zic daca a avut vreun efect.

    O intrebare pentru cei de pe aici:

    Voi aveti flocoane care va afecteaza viata destul de rau sau aveti doua trei punctulete si 2-3 viermisori....care va streseza?

    Pot sa va spun ca eu am probleme foarte urate cu aceste flocoane.... la modul ca sunt foarte foarte foarte multe, in ambii ochi care se interpun la proriu cu vederea.. Unele sunt destul de mari iar altele (SUTE) mai mici.
    Problema care ma sperie este ca imi obosesc asa de mult ochii de la ele incat au inceput sa ma doara nonstop. Noaptea e mai bine...atat.

    Credeti-ma am fost la toti doctorii renumiti din bucuresti si spre surprinderea mea "NU AM NIMIC " - obisnuieste-te cu ele... Eu m-as obisnui cu cea mai mare placere dar deja nu mai pot fi ignorate.


    Primele flocoane mi-au aparut acum 1 an jumate si erau mici si putine... Dar de atunci treptat treptat s-au inmultit iar cele deja existente s-au ingrosat.

    Mai sunt pe aici persoane care au o problema reala cu acestea....pentru ca daca ai pe ici pe colo cate o dungulita (punctulet) care o vezi doar cand te uiti dupa ea....atunci chiar nu trebuie sa va faceti probleme : sunt absolut normale (poate putin deranjante).

    Spor
    Am si eu multe floatere de astea prapadite. Ma incomodeaza cand citesc, cand ma uit pe cer, in special pe timp de zi. Noaptea nu am treaba cu ele. Sunt si mai groase care dau impresia unui punct intunecat. Chestia e ca nu se lasa usor focalizate atunci cand vreau sa le studiez. Vreau sa scap de ele!!!

Pagina 16 din 25 PrimulPrimul ... 61415161718 ... UltimulUltimul

Subiecte similare

  1. a se citi cu miinile la ochi... (revoltator!)
    De Felicity în forumul Despre Romania si despre romani-forum general
    Răspunsuri: 30
    Ultimul post: 14.04.2011, 09:16
  2. SINDROMUL DE OCHI USCAT
    De lara o în forumul Medicina pentru toti
    Răspunsuri: 19
    Ultimul post: 03.07.2010, 09:52
  3. oftalmologie: tulburari in vitros
    De în forumul Medicina pentru toti
    Răspunsuri: 1
    Ultimul post: 13.06.2008, 01:14
  4. Caut pretena cu ochi de caprioara
    De moldoveanudelac în forumul Matrimoniale, prietenii, flirturi, intalniri, vrajeli
    Răspunsuri: 0
    Ultimul post: 13.02.2007, 04:51
  5. vitros
    De elemerr în forumul Medicina pentru toti
    Răspunsuri: 2
    Ultimul post: 14.09.2006, 01:38

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •